Atunci cand fosnetu-mi - padure
cu brate-nfipte in noroi –
se tanguie curgand la vale
izbit de vant, spalat de ploi,
e anotimpul care naste
doar intrebari fara raspuns,
nu va ajunge niciodata,
desi de mult era ajuns.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu