m-am întâmplat
ca o ploaie de vară
îmbrăţişând asfaltul încins
abur pe trupul tău fierbinte
ţi-auzem gândul...
mă rugai să mai stau
măcar un anotimp
cât să-ţi risipesc printre degete
snopul de vise
peste care se aşterne zăpada
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu