Ochiul nopţii privea
degetele-ţi fierbinţi
strecurate
printre clipele mele,
oprind în loc timpul
pe ultima treaptă a cerului,
suspin încremenit
printre stele.
Perdele de lacrimi,
ochii tăi,
pleoapele mele...
covor de dorinţi
peste care păşim
cu tălpile goale
strivind cu fiecare pas
visele rămase muguri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu