Te-mbracă doar clopul de paie
şi umbra-ţi lipită de zid...
Curge apa pe tine iubito,
sub soarele ăsta torid...
cu braţele lungi, voluptoase,
razele lui te încing,
oglindindu-se-n pielea-ţi de-aramă...
Cu greu gelozia-mi înving...
Picuri grei şi săraţi se destramă,
prin curburi încă nesărutate...
Ce n-aş da să fiu ploaie... iubito...
să te spăl de rotunde păcate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu